acid, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. acide, lat. acidus)

1. adj. cu proprietăţi acide.
2. (fig.) care dezvăluie lucruri neplăcute, dureroase; usturător.
3. (adesea fig.) care are proprietățile unui acid, cu gust acru, înțepător.
4. s. m. substanţă chimică cu gust acru şi miros înţepător, care înroşeşte hârtia albastră de turnesol.

admirativ, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. admiratif, lat. admirativus)

1. (adesea adverbial) care exprimă, care arată admirație.

benzenism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. benzénisme)

1. (med.) intoxicație (adesea profesională) datorată manipulării benzolului sau a derivaților lui; benzolism.

birocrat, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. bureaucrate)

1. I. care practică birocratismul, birocrația.
2. II. funcționar care practică birocratismul.
3. (adesea depr.) funcționar care lucrează într-un birou.

burlesc, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. burlesque, it. burlesco)

1. adj. de un comic exagerat, grotesc, caraghios, (adesea) vulgar.
2. s. n. gen de comic, contrastul dintre demnitatea personajului şi limbajul lui grosolan, din amestecul situaţiilor serioase cu cele absurde.
3. s. f. piesă instrumentală sau orchestrală cu caracter comic.

cataliză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. catalyse)

1. (chimie) accelerare sau întârziere a unei reacții chimice sub influența unor catalizatori.
2. (chimie) ~ negativă = ~ în care catalizatorul are un efect inhibitor asupra reacției; anticataliză.
3. (chimie) ~ pozitivă = ~ în care catalizatorul are un efect de accelerare asupra reacției.
4. (chimie) ~ omogenă = ~ în care catalizatorul și reactivii formează o singură fază (adesea lichidă).
5. (chimie) ~ eterogenă = ~ în care catalizatorul și reactanții formează mai multe faze (în general un catalizator solid pentru reactanți în fază gazoasă sau lichidă).
6. (chimie) ~ enzimatică = ~ în care catalizatorul este o enzimă, adică o proteină.