Dictionar

excavatorist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (rus. ekskavatorist)

1. muncitor calificat care lucrează cu excavatorul; (neobișnuit) escavator.
 

pronaos

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. pronaos, cf. gr. pro - înainte, naos - templu)

1. partea dinspre ușă a unei biserici; tindă.
2. încăpere a unui templu grec, care servea ca vestibul și era așezată în fața sanctuarului.
3. (neobișnuit) prolog.
 

felurime

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fel + -ime)

1. diversitate, varietate (de obiecte, ființe, fenomene etc.).
2. (loc. adv.) (înv.) în ~i sau (neobișnuit) pe ~ = în diferite feluri.
3. (var.) (înv. și reg.) feliurime.
 

recâștiga

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (re- + câștiga)

1. a câștiga (ceva) din nou; a redobândi, a recăpăta.
2. a obține din nou victoria (într-o competiție sportivă, într-un proces etc.).
3. a recupera terenul pierdut într-o manevră militară.
4. (neobișnuit) a-și reveni, a se reculege.
 

mărinimos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (mare + inimos, cf. lat. magnanimus)

1. care este plin de mărinimie, de înțelegere, de bunătate; generos.
2. (neobișnuit) plin de măreție; măreț.
3. (var.) (înv.) marinimos.
 

negândit, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n., III. adv.  
Etimologie: (ne- + gândit)

1. I. care nu este gândit suficient.
2. care apare, se produce pe neașteptate; neprevăzut, neașteptat.
3. (reg; despre oameni) prefăcut.
4. (înv., reg.) care nu are (din naștere) facultatea de a gândi; necugetat.
5. (reg.; fig.) grosolan.
6. II. (loc. adverb.) pe ~e = în mod neașteptat, deodată; prin surprindere.
7. III. (neobișnuit) fără să gândească; irațional.