Dictionar

subpământic, -ă

Parte de vorbire:  adj. (înv.)  
Etimologie: (subpământ + -ic)

1. care se află sau se petrece sub suprafața pământului; subpământean, subteran.
2. (variantă) subpămintic, suppământic.
 

bruci

Parte de vorbire:  vb. tr. (reg.)  
Etimologie: (brucă + -i)

1. a înțepa și împunge cu bruca.
2. a ațâța focul (cu bruca).
3. a lovi cu bâta sau cu degetul în cineva; a ghionti.
4. (variantă) a bruși.
 

brichisi

Parte de vorbire:  vb. (învechit)  
Etimologie: (necunoscută)

1. a se ocupa cu diferite lucruri mărunte; a roboti.
2. a viola o femeie.
3. (variantă) a brichiși.