alimba

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (din limb)

1. a limba.
2. a descărca pe alte vase o parte din încărcătura unei nave, pentru a-i permite să navigheze în ape de mică adâncime.

amorsă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amorce)

1. dispozitiv de aprindere a unei încărcături; capsă.
2. cantitate de pulbere așezată între dispozitivul de aprindere și încărcătura de azvârlire a unei lovituri de artilerie.
3. bandă neagră, opacă, de celuloid, care servește la încărcarea-descărcarea aparatelor cinematografice ori a casetelor de filme la lumină.
4. (cinem.) detaliu plasat în prim-planul cadrului cu scopul de a da imaginii profunzime.
5. ~a drumului = primul tronson terminat al unui drum.
6. nadă, momeală (pentru pești).
7. (cib.) serie de instrucțiuni care permit introducerea unui program.

aprova

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după it. appruare)

1. intr., refl. (despre nave) a se înclina longitudinal, către proră, datorită încărcăturii neuniforme.

apupa

Parte de vorbire:  vb. intr., refl.  
Etimologie: (fr. appouper)

1. (despre nave) a se înclina longitudinal către pupă, datorită unei încărcături neuniforme.

arima

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. arrimer)

1. a fixa încărcătura unei (aero)nave pentru menținerea unui centraj favorabil stabilității.

arimaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. arrimage)

1. acțiunea de a arima; arimare.
2. aranjare și fixare a încărcăturii unei nave (sau aeronave) pentru obținerea echilibrării necesare.
3. (antonim) dezamarare.