împietrire
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (vb. împietri)
Etimologie: (vb. împietri)
1. acțiunea de a (se) împietri și rezultatul ei.
2. încetare a oricărei mișcări; înțepenire.
3. transformare în stană de piatră; întărire ca piatra; împietroșare.
4. (fig.) insensibilitate.
5. (înv., reg.) nuanțare cu ajutorul unui colorant mineral ca o piatră.
6. (med.; pop.) ~ea vinelor = aterom.
7. (reg.) strepezire a dinților.