Rezultate secundare (înalt,):
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT altus; elatus; excelsus; procerus
3. EN high; elevated; tall; lofty
5. RU высокий; высокорослый; возвышенный; изяшный стоойный
6. HU magas, karcsú, sudár, felemelt, felhúzott
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (înălța + -tură)
1. ridicătură (de pământ); colină, deal, înălțime, movilă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. inaltérable)
1. care nu se alterează.
2. (fig.) de neclintit, tare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. inaltérabilité)
1. calitatea a ceea ce este inalterabil.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Abu Markub)
1. pasăre înaltă, asemănătoare cu struţul, cu gâtul scurt şi gros, cu capul mare şi cioc enorm, din preajma Nilului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. académie, lat. academia, gr. akademia)
1. înaltă instituţie culturală de stat, creată pentru a sluji progresul ştiinţei, literaturii, artei şi tehnicii.
2. instituţie de învăţământ superior.
Parte de vorbire: adj., s.f.
Origine: (fr. acrophile)
1. (plantă) care creşte în regiuni înalte.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acrophobie, cf. grec. ἄκρον „vârf” + φόβος „frică”)
1. teamă patologică de înălțimi și locuri înalte; hipsofobie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acropole, gr. akropolis)
1. cetăţuie înăuntrul oraşelor antice greceşti, pe o înălţime şi adăpostind palate, temple.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acrostole)
1. partea înaltă a extremităţilor unei corăbii.
2. ornament, sculptură la prora unei nave.