Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. centaurus, fr. centaure)
1. (mit.) monstru închipuit cu corp de cal şi bust omenesc.
2. ornament reprezentând un astfel de monstru.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hydre, lat. hydra)
1. (mit.) şarpe uriaş, închipuit cu şapte capete, care, tăiate, creşteau la loc.
2. (fig.) nenorocire, rău care creşte inevitabil.
3. animal celenterat care trăieşte pe fundul apelor dulci, fixându-se cu ajutorul unui disc.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. chimérique)
1. lipsit de orice temei bazat pe himere; închipuit, irealizabil.
2. (şi adv.) fantastic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. imaginaire)
1. adj. plăsmuit de imaginaţie; închipuit, nereal, fictiv.
2. (mat.; despre numere) al cărui pătrat este un număr negativ.
3. s. n. domeniu al imaginaţiei; ceea ce este imaginat.
4. (poet.) imaginaţie; ansamblul manifestărilor acesteia.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. inimaginable)
1. care nu se poate imagina; de neînchipuit.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. invention, lat. inventio)
1. rezolvare creatoare a unei probleme tehnice sau de producție, care prezintă noutate sau progres în raport cu nivelul cunoscut al tehnicii pe plan mondial.
3. afirmarea unor lucruri închipuite, neadevărate; (p. ext.) născocire, plăsmuire; minciună.
4. găsirea argumentelor într-un discurs sau a temelor și formelor celor mai expresive și mai potrivite într-o creație artistică.