Dictionar

-ARH, -ARHIE

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (fr. -arque, -archie, gr. arkhos „șef, conducător”, gr. archein „a conduce”)

1. „conducător, șef, căpetenie, îndrumător”.
 

indicator, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. indicateur)

1. adj. care indică, face cunoscut.
2. s. n. aparat, instrument, element care arată valoarea unei mărimi măsurate.
3. panou de semnalizare a direcției, a distanței pe un drum etc.
4. lucrare ca îndrumător.
5. s. m. expresie numerică ce caracterizează cantitativ un fenomen sau proces, ori îi definește evoluția.
6. substanță care, printr-o modificare a culorii sale, indică caracterul acid sau bazic al altei substanțe.
7. plantă care, prin prezența sau absența sa într-un ecosistem, indică caracterul sau intensitatea acestuia.
8. s. f. (mat.) curbă auxiliară care ajută la studiul curbelor și al suprafețelor.
 

inspirator, -oare

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (fr. inspirateur)

1. adj. (anat.) care favorizează inspirația; care contribuie la inhalarea aerului în plămâni.
2. adj., s.m.f. (persoană) care inspiră pe cineva; (prin ext.) îndrumător, sfătuitor.
3. (persoană) care influențează pe cineva.
4. (înv.) inspirător.
 

maistru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Meister)

1. muncitor cu calificare superioară într-o meserie etc.
2. instructor, îndrumător al instruirii practice a ucenicilor, elevilor sau muncitorilor tineri.
 

mentor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., lat. mentor, germ. Mentor)

1. preceptor, educator; îndrumător.
2. plantă pe care se altoiește o ramură de la o plantă tânără, cu scopul de a-i imprima caracterele acesteia.
 

teorie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. théorie, lat., gr. theoria, germ. Theorie)

1. ansamblu de ipoteze, legi și concepte organizate într-un sistem logic care descriu și explică un domeniu al realității obiective sau al conștiinței sociale.
2. ansamblu de principii care servesc ca îndrumător în practică.
3. ~a literaturii = ramură a științei literaturii care studiază trăsăturile generale ale creației literare, definește genurile și speciile, curentele și metodele artistice, elementele și particularitățile stilului, noțiunile de versificație etc.
4. lecție de instruire militară.
5. cunoaștere speculativă, ideală, independentă de aplicații.