Rezultate secundare (înghesuială,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bousculade)
1. înghesuială, învălmăşeală, dezordine (cu ciocniri).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. îngrămădi)
1. acțiunea de a (se) îngrămădi și rezultatul ei; înghesuială, grămadă, morman; grămădire.
2. adunare la un loc a unui număr mare de oameni.
3. înghesuire.
4. punere în dezordine într-un spațiu restrâns, împiedicând găsirea la nevoie.
5. așezare în formă de grămadă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (slav. monastyri)
1. așezământ religios în care trăiesc, după anumite reguli ascetice, călugări sau călugărițe.
2. ansamblu de clădiri (cu biserica în centru) constituind un astfel de așezământ.
3. a se duce sau a (se) închide, a intra, a trimite, a băga la (o) ~ = a (se) călugări.
4. (argou) a se face ~ = a se produce învălmășeală, înghesuială; a începe bătaia.
5. (var.) mânăstire, (înv.) monastire.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (îmbulzi + -eală)
1. îngrămădire mare de oameni, înghesuiți fără nici o ordine; înghesuială, îngrămădeală.
2. situație creată prin îmbulzire.
3. (concret.) mulțime de oameni.
4. (var.) îmbulzală.