Dictionar

Rezultate principale (înnoire,):

înnoire

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. înnoi)

1. acțiunea de a (se) înnoi și rezultatul ei; refacere, reparare.

2. repetare, reluare.

3. (fig.) transformare, prefacere; regenerare.

4. (înv.) înnoitură.


Rezultate secundare (înnoire,):

Reînnoire

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. reînnoi)

1. acțiunea de a (se) reînnoi și rezultatul ei; (fig.) prefacere, transformare.

2. schimbare care creează o nouă stare; înlocuirea lucrurilor cu altele de același fel.

3. înlocuirea totală sau parțială a elementelor care alcătuiesc ceva, în special un organism, un țesut; faptul de a (se) regenera.

4. readucere în actualitate.

5. reluare.

6. (despre acte, documente etc.) preschimbare; prelungire a valabilității.

7. (despre suferință, durere) reapariție.

8. (rel.) confirmarea jurămintelor.


Aeraj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. aérage)

1. reînnoirea aerului într-un spațiu închis; ventilație forțată practicată în mine, galerii subterane etc.; aerare, aerisire.


Negaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. negation, lat. negatio)

1. negare.

2. judecată, propoziție care neagă ceva.

3. semn grafic care arată o negație (în logică sau matematică).

4. cuvânt care un sens negativ unei propoziții.

5. categorie a dialecticii care reflectă trecerea de la o calitate la alta, înlăturarea vechiului și afirmarea noului, unitatea dintre continuu și discontinuu în procesul dezvoltării.

6. negarea ~i = principiu fundamental al dialecticii potrivit căruia dezvoltarea este înțeleasă ca un proces continuu de înnoire, de negare și preluare selectivă a vechiului.

7. anulare a repartizării unui absolvent al învățământului superior în vederea angajării pe alt post.


Palingenezie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. palingénésie)

1. concepție metafizică ce preconizează reînvierea periodică a tuturor ființelor; metempsihoză.

2. (fig.) înnoire, regenerare (morală).

3. concepție potrivit căreia istoria este alcătuită din perioade succesive de decădere și de înflorire.

4. concepție care afirmă perfecționarea continuă a viețuitoarelor printr-o evoluție lentă.


Rapel

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. rappel)

1. readucere la poziția inițială a unei piese, a unui sistem tehnic.

2. (mar.) semnal de goarnă pentru rechemarea abordorilor pătrunși pe o navă a adversarului.

3. (alp.) manevră de coardă care asigură coborârea celor mai dificile pasaje cu maximum de securitate.

4. reînnoire a unui vaccin; repetare a unei manifestări sau a unei intervenții.


Reconducţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. reconduction)

1. reînnoire a unui contract, a unei convenţii.


Renovație

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. rénovation)

1. acțiunea de a renova și rezultatul ei; renovare.

2. procesul de reconstituire sau de îmbunătățire a structurilor sparte, deteriorate sau învechite.

3. înlocuirea pieselor sau elementelor, uzate sau nu, într-o mașină sau echipament industrial, în general pentru îmbunătățirea performanței.

4. (fig.) înnoire, schimbare.

5. (var.) renovațiune.