Dictionar

anaseism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (ana- + seism)

1. undă seismică a cărei primă deplasare se produce dinspre epicentru spre exteriorul regiunii respective.
 

arierbec

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arrière-bec)

1. parte dinspre aval a unei pile de pod.
 

arierdună

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arrière-dune)

1. dună situată în partea dinspre uscat a unui complex de dune litorale.
 

ateriza

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. atterrir)

1. (despre aeronave) a reveni pe pământ, după zbor.
2. (despre nave) a lua contact vizual cu uscatul, venind dinspre larg.
3. (sport) a lua contact cu solul după o săritură.
 

autodrezină

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (rus. автодрезина)

1. vehicul ușor autopropulsat, asemănător cu un vagonet, folosit anterior de către inspectorii liniilor de cale ferată și echipele de lucru pentru a se deplasa rapid către și dinspre locul de muncă; drezină autopropulsată.
 

avanbec

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. avantbec)

1. parte dinspre amonte a unei pile de pod.