Rezultate principale (însurat,):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (v. însura)
1. faptul de a (se) însura; însurătoare, căsătorie.
Rezultate secundare (însurat,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (v. însura)
1. (despre bărbați) legat, unit prin căsătorie cu o femeie.
2. (despre încălțăminte) pingelit.
4. (anton.) necăsătorit, neînsurat.
Parte de vorbire: adj., s.m.
Origine: (lat. juvenis)
2. ~-prim = actor care interpretează roluri de tânăr îndrăgostit.
3. (reg.) bărbat neînsurat; holtei, burlac, becher.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (ne- + însurat)
1. care nu e însurat; celibatar.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (v. însura)
1. faptul de a (se) însura; însurătoare, căsătorie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (v. însura)
1. (despre bărbați) legat, unit prin căsătorie cu o femeie.
2. (despre încălțăminte) pingelit.
4. (anton.) necăsătorit, neînsurat.
Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (însura + -ăciune)
1. căsătorie a unui bărbat; însurătoare.
2. ceremonial și petrecere organizate cu prilejul unei căsătorii; nuntă.