baricadă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. barricade)

1. întăritură din diferite materiale sau lucruri, cu scopul de a feri pe cei atacați de loviturile atacatorilor.
2. (fig.) piedică, obstacol.

bermă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. berme, germ. Berme)

1. întăritură pentru consolidarea unui taluz, făcută din pământul rezultat prin săparea șanțului.

bordură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bordure)

1. fâșie aplicată pe marginea unui lucru; chenar.
2. margine răsfrântă a unui obiect dintr-un material mai rezistent; întăritură.
3. margine a trotuarului.

circumvalațiune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. circonvallation)

1. întăritură împrejurul unei cetăți, a unei tabere etc.
2. (istorie) linie continuă de apărare stabilită de asediatori și care este destinată să-i protejeze împotriva unei armate care vine în ajutorul celor asediați și/sau să îi împiedice pe aceștia din urmă să primească provizii din exterior.
3. șosea de ocolire a unui oraș sau a altui centru aglomerat.
4. (var.) circumvalație.

dublaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. doublage)

1. (cinem.) sincronizare a traducerii textului vorbit al unui film cu mișcările și scenele lui.
2. (mar.) căptușeală de scânduri sau de tablă aplicată pe punte sau bordaj.
3. întăritură a unei vele.

durilon

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. durillon)

1. întăritură care se formează la mâini sau la picioare în locurile de frecare; clavus, (pop.) bătătură.
2. nod foarte dur în mijlocul unei mase de marmură.