Rezultate principale (întreţine,):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. /s’/entretenir)
1. tr. a păstra în stare bună.
2. a alimenta, a susţine (arderea).
3. tr., refl. a da, a(-şi) asigura mijloacele de trai necesare.
4. refl. a sta de vorbă cu cineva, a conversa.
Rezultate secundare (întreţine,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (întreţine)
1. acţiunea de a (se) întreţine.
2. taxă plătită de locatarii unui imobil pentru acoperirea cheltuielilor comune.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abréaction)
1. (psihan.) reapariţie bruscă a unor tensiuni emoţionale, regulate.
2. reacție de eliberare a unor tensiuni emoționale care altfel ar întreține conflictele psihice și ar genera tulburări durabile; reacție de apărare.
3. sin. catharsis.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accessoiriste)
1. cel care întreţine şi plasează accesoriile în teatru, cinema şi televiziune.
Parte de vorbire: adj., s.n.
Origine: (fr. adultère, lat. adulterium)
1. adj. (despre soţi) care încalcă fidelitatea conjugală.
2. s.n. întreţinere a relaţiilor sexuale în afara căsătoriei; (înv.) adulteriu.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aérobique, amer. aerobic)
1. gimnastică ~ă = gimnastică de întreţinere executată pe fond muzical cu ritm susţinut.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. affabilité, lat. affabilitas)
1. însuşirea de a fi afabil; calitatea unei persoane afabile.
2. calitatea celui care primește, care ascultă și întreține cu bunăvoință pe ceilalți.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. alimentaire, lat. alimentarius)
1. adj. referitor la alimente; care serveşte ca aliment.
2. pensie ~ă = sumă de bani pe care cineva o plăteşte (lunar) unei persoane pentru întreţinere.
3. s. f. unitate comercială unde se vând alimente.