dorsal

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT dorsalis
2. FR dorsal
3. EN dorsal
4. DE dorsal; zum Rücken, zur Rückseite gehörend
5. RU дорзaльный; тыльный; спинной
6. HU háti, hátoldali

feldmareșal

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Feldmarschall)

1. cel mai înalt grad în armatele unor țări (Germania, Rusia, Anglia).

mareșal

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. maréchal)

1. cel mai înalt grad în ierarhia militară.
2. ~ al palatului = șeful administrației unei case regale sau imperiale.

missal

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Missal)

1. corp de literă de 48 de puncte tipografice.

sală

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. salle, it. salla)

1. încăpere mare destinată spectacolelor, unor manifestări sportive etc.
2. totalitatea persoanelor adunate într-o sală.
3. încăpere mare într-un apartament; antreu, vestibul.
4. coridor.

saladă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. salade)

1. cască rotundă, purtată în sec. XV.

abandon

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abandon)

1. acțiunea de a rupe legătura care atașa o persoană de un lucru sau de o altă persoană.
2. acțiunea de a înceta de a se ocupa de ceva sau de cineva.
3. actul de renunțare la o calitate, un loc de muncă sau o funcție.
4. părăsire a unei nave aflate în pericol de scufundare.
5. părăsire a unui bun sau renunțare la un drept.
6. renunțare la o cauză, credință etc.
7. cedare (la o stare, un sentiment).
8. (drept) actul prin care un debitor abandonează toate bunurile sale creditorilor săi, pentru a se proteja de urmărirea lor.
9. (sport) retragere dintr-o competiție.
10. ~ familial = părăsire a copiilor, a familiei.

ablațiune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. ablation, lat. ablatio)

1. îndepărtare chirurgicală din corpul uman (o tumoare, un calcul, un organ bolnav); exereză, extirpare.
2. transportare a materialelor rezultate din dezagregarea rocilor.
3. reducere a masei unui ghețar sau a zăpezii prin topire și evaporare.
4. fenomen fizic în urma căruia un meteorit, satelit etc., pierde din substanță din cauza încălzirii sale până la incandescență.

abordaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abordage, it. abbordaggio)

1. acțiunea de a aborda și rezultatul ei; abordare.
2. manevră prin care o navă amarează alături de alta cu scopul de a o asalta; atacare a unei nave prin alăturare la bordul ei.
3. ciocnire accidentală între nave ori între o navă și un obstacol.

absolutism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. absolutisme)

1. regim politic în care un monarh concentrează în mâinile sale întreaga putere; autocrație.
2. concepție care stă la baza unei monarhii.

acantoceras

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acanthocéras)

1. amonit cu cochilia groasă, răsucită dorsal, prevăzută cu spini.

acantopterigieni

Parte de vorbire:  s.m. pl.  
Etimologie: (fr. acanthoptérygiens)

1. (zool.) ordin de pești osoși cu înotătoarea dorsală spinoasă.