OK
X
șofer
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. chauffeur)
1.
conducător
de
automobil.
șoferie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (şofer + -ie)
1.
ocupația
sau
meseria
de
șofer;
tehnica
conducerii
autovehiculelor.
auto
Parte de vorbire:
I. s.n., II. adj. invar.
Etimologie: (fr., germ. auto)
1.
I.
vehicul
cu
motor;
automobil.
2.
II.
(despre
transporturi,
tracțiune)
făcut
cu
un
autovehicul;
de
automobil.
3.
salon
~
=
eveniment
anual
în
cadrul
căruia
producătorii
își
prezintă
ultimele
modele.
4.
școală
~
=
școală
pentru
învățarea
conducerii
automobilului
și
a
normelor
de
circulație,
precum
și
pregătirea
candidaților
pentru
obținerea
permisului
de
conducere;
școală
de
șoferi.
autocros
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (cf. engl. autocross)
1.
formă
de
sport
cu
motor
în
care
șoferii
parcurg
pe
rând
un
traseu
definit
și
încearcă
să
obțină
un
timp
cât
mai
bun;
cros
pentru
mașini.
conductor, -oare
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. conducteur, lat. conductor)
1.
adj.
(despre
țesuturi,
vase
etc.)
care
conduce.
2.
adj.,
s.
n.
(corp,
material)
care
prezintă
conductibilitate
(1).
3.
~
electric
=
piesă
cu
rezistență
electrică
mică,
servind
la
realizarea
circuitelor
electrice.
4.
s.
m.
f.
funcționar
feroviar
care
controlează
biletele
călătorilor
și
supraveghează
ordinea
în
vagoane.
5.
vatman;
șofer.
driver
Parte de vorbire:
I. s.m., II. s.n. [dʁaj.vœʁ]
Etimologie: (engl., fr. driver)
1.
I.
conducător
al
atelajului
într-o
cursă
de
trap;
jocheu
care
conduce
un
sulky.
2.
șofer.
3.
II.
crosă
(din
lemn
la
jocul
de
golf,
cu
care
se
execută
drive-uri.
4.
etaj
amplificator
cu
tuburi
sau
tranzistori,
care
atacă
cele
două
etaje
ale
unui
amplificator
simetric.
dumper
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. dumper)
1.
autocamion
cu
cupă
metalică
basculantă,
la
care
scaunul
șoferului
se
rotește
în
jurul
axei
de
direcție.
2.
vagonet
basculant.
milionar, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. millionnaire, germ. Millionär)
1.
posesor
al
unei
averi
evaluate
în
milioane.
2.
(fam.)
pilot,
șofer
care
a
efectuat
un
milion
de
kilometri.