Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. charmant)
1. care are farmec, care place extrem de mult, care exercită o atracție puternică asupra simțurilor, afectivității sau spiritului; fermecător, încântător.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acerbe, lat. acerbus)
1. care caută să rănească (vorbind despre un ton, un cuvânt, o remarcă); care critică cu răutate; îndârjit, înverșunat, necruțător.
2. (antonime) agreabil, șarmant.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. répugnant)
1. care repugnă, care inspiră repugnanță, aversiune; dezgustător, respingător.
2. (antonime) ademenitor, seducător, șarmant, tentant.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (seduce + -ător)
1. adj., s. m. f. (cel) care seduce; fermecător; încântător, şarmant.
3. s. m. bărbat care săvârşeşte o seducţie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. choquant)
1. care şochează; care provoacă un șoc.
2. care ofensează prin imoralitate, lipsă de decență sau nepotrivire.
3. (antonime) pertinent, șarmant.