țidulărie
Parte de vorbire: s.f. (Transilvania)
Etimologie: (țidulă + -ărie)
Etimologie: (țidulă + -ărie)
1. loc sau clădire, la intrarea în oraș, unde se plăteau taxele pentru mărfurile aduse spre vânzare la târg și se elibera chitanța respectivă; (reg.) țidulă, (reg.) rohatcă.
2. (var.) țedulărie.