Dictionar

ACRO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (gr. akros „vârf”)

1. „vârf, extremitate”.


Acroamatic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acroamatique)

1. învățătură transmisă pe cale orală, rezervată anumitor studenți.

2. care se adresează numai inițiaților; rezervat iniţiaţilor, secret.


Acroanestezie

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. acroanesthesia)

1. diminuare a sensibilităţii (la durere) la nivelul extremităţilor membrelor.


Acrobat, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. acrobate, gr. akrobatos)

1. gimnast în acrobaţie.

2. artist de circ, funambul care execută trucuri de agilitate în fața unui public.

3. (fig.) om lipsit de consecvenţă; cel care caută epateze.


Acrobatic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acrobatique, /II/ germ. Akrobatik)

1. adj. referitor la acrobaţii.

2. s. f. arta de a face acrobaţii.


Acrobaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acrobatie)

1. exerciţiu gimnastic echilibristic.

2. arta acrobatului.

3. (pl.) evoluţii dificile făcute de un avion.

4. (fig.; pl.) sforţări de a ieşi dintr-o încurcătură.


Acrilic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acrylique)

1. acid ~ = acid etilic obţinut prin oxidarea acroleinei, lichid incolor, cu miros înţepător.

2. (despre produse industriale sintetice) obţinut cu ajutorul derivaţilor acidului acrilic.


Acrobat, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. acrobate, gr. akrobatos)

1. gimnast în acrobaţie.

2. artist de circ, funambul care execută trucuri de agilitate în fața unui public.

3. (fig.) om lipsit de consecvenţă; cel care caută epateze.


Acrobatic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acrobatique, /II/ germ. Akrobatik)

1. adj. referitor la acrobaţii.

2. s. f. arta de a face acrobaţii.


Acrobaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acrobatie)

1. exerciţiu gimnastic echilibristic.

2. arta acrobatului.

3. (pl.) evoluţii dificile făcute de un avion.

4. (fig.; pl.) sforţări de a ieşi dintr-o încurcătură.


Acrocarp, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acrocarpe)

1. (despre briofite) care prezintă acrocarpie.


Acrocefal, -ă

Parte de vorbire: adj., s. m. f.
Origine: (fr. acrocéphale)

1. (cel) care prezintă acrocefalie; oxicefal.