Rezultate principale (Aforism,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aphorisme, gr. aphorismos)
1. cugetare, judecată care redă într-o formă concisă şi expresivă un adevăr; adagiu, maximă, sentinţă.
Rezultate secundare (Aforism,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. métaphorisme)
1. mod de exprimare prin multe metafore.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. adagium)
1. formulă în general veche, care enunță un adevăr acceptat, un principiu de acțiune sau o regulă juridică; maximă proverbială, sentinţă populară, aforism, apoftegmă, dicton.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aphoristique)
1. care are forma sau caracterul unui aforism, care enunță o maximă sumară a înțelepciunii.
2. care se referă la sau care conține aforisme, maxime sau sentințe; gnomic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diatribe, lat. diatriba)
1. (ant.) gen literar promovat de filozofii cinici, care îşi popularizau învăţăturile moral-filozofice dialogând cu un adversar imaginar, într-un stil familiar, presărat cu anecdote, aforisme, jocuri de cuvinte.
2. disertaţie critică. (p. ext.) scriere, cuvântare vehementă; pamflet.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. maxime, lat. maxima)
1. gândire formulată concis, exprimând un principiu, o normă de conduită; aforism, adagiu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. sentence, lat. sententia)
1. hotărâre a unui tribunal pronunţată în instanţă, a unei comisii de arbitraj.