Dictionar

Rezultate principale (Animal,):

Animal

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. animal)

1. s. n. fiinţă care are organe de simţ, de mişcare, sistem nervos etc.

2. (fig.) om josnic, stăpânit de instincte.

3. adj. de animal, propriu animalelor.


Rezultate secundare (Animal,):

Animal gazdă

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT animal hospitale

2. FR animal hôte

3. EN host animal

4. DE Wirtstier

5. RU животное-хозяин

6. HU gazdaállat


Animalcul

Parte de vorbire: s.m. (înv.)
Origine: (fr. animalcule)

1. (biol.) vietate extrem de mică, observabilă numai la microscop; animal microscopic.

2. ~ spermatic = spermatozoid.

3. (var.) animalicul.


Animalcular, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. animalcular)

1. de, referitor la, asemănător cu un animalcul.


Animalculism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. animalculisme)

1. (biol.) teorie învechită conform căreia embrionul preexistă în spermatozoid, ovulul feminin fiind folosit pentru a-l hrăni; preformism.

2. (var.) animaliculism.


Animalculist, -ă

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. animalculiste)

1. (adept) al animalculismului; spermatist.

2. s.m. biolog preformist din secolele XVII-XVIII, care credea în spermatozoid se află, miniaturizat, viitorul organism.

3. (var.) animaliculist.


Animalic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. animalisch)

1. specific animalelor.

2. (fig.) josnic, brutal, inuman.


Abataj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattage, it. abbattaggio)

1. acțiunea de a extrage minereu într-o mină.

2. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zăcământ; operaţia însăşi.

3. ~ frontal = abataj al minereului făcut pe un front foarte lung în direcția filonului.

4. ciocan de ~ = instrument acționat cu aer comprimat, cu ajutorul căruia se desprinde cărbunele în straturile cu înclinație mare.

5. doborâre a arborilor în exploatările forestiere.

6. acțiunea de a ucide un animal; sacrificare a animalelor, la abator.

7. (marinărie) înclinare a unei nave spre a putea fi carenată; carenaj.


Abator

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattoir)

1. construcţie unde se sacrifică animalele destinate consumului populaţiei.

2. (fig.) masacru.


Abiotic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abiotique)

1. care se opune vieții; care este lipsit de viață.

2. califică un mediu în care organismele vii nu pot trăi, incompatibil cu viața.

3. care ține de abioză; propriu abiozei.

4. factor ~ = unul dintre cei doi factori care guvernează distribuția populațiilor bentice în ocean și care depinde în esență de mediul în care evoluează animalele și plantele.


Acantofag, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acanthophage)

1. (despre animale) care se hrăneşte cu spini.


Acarioză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acariose)

1. dermatoză la oameni şi la animale (albine) provocată de acarieni.

2. (bot.) umflare patologică a mugurilor cauzată de înţepăturile unor acarieni.


Acefalie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acéphalie)

1. lipsă a capului la unele animale inferioare.

2. monstruozitate, lipsa capului sau nedezvoltarea regiunii cefalice.