Dictionar

ardent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. ardent, lat. ardens)

1. înflăcărat, înfocat, pasionat.
2. (despre nave) care, sub acțiunea vântului, se întoarce cu prora în direcția din care bate vântul.
 

ardență

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. ardent)

1. înflăcărare, ardoare, pasiune, înfocare.
2. (mar.) tendință a unei nave de a veni cu prora în vânt.
 

ardoare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. ardeur, lat. ardor)

1. vivacitate sau vigoare pe care o arată cineva în realizarea unei acțiuni; înflăcărare, pasiune, avânt; râvnă, zel; ardență.
2. (loc. adv.) cu ~ = înflăcărat, cu pasiune.
 

vulcanic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. vulcanico, fr. volcanique)

1. format prin acțiunea vulcanilor; efuziv.
2. (fig.) impetuos, nestăpânit, năvalnic, violent, ardent.
 

roșu viu

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT rubro-vividus
2. FR rouge ardent
3. EN vivid-red
4. DE lebhaft rot
5. RU яркокрaсный
6. HU élénkpiros