Rezultate secundare (Astronomic):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. astronomique, lat. astronomicus)
1. care se referă la astronomie; care are legătură cu astronomia; (înv.) astronomicesc.
2. care aparține astronomiei; care folosește date din astronomie; (înv.) astronomicesc.
3. (fam.) caracterizat prin precizie, regularitate riguroasă.
4. (fig.) de proporţii uriaşe; enorm, vorbind mai ales despre un număr sau o sumă de bani.
Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (astronomic + -esc)
1. referitor la astronomie; de astronomie; care aparține astronomiei; astronomic.
Parte de vorbire: adv. (învechit)
Origine: (astronomic + -ește)
1. conform legilor, datelor sau metodelor astronomiei; astronomește.
2. din punct de vedere al astronomiei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. almageste)
1. culegere de observaţii astronomice, făcută pentru prima oară de învăţatul grec Ptolemeu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. almanach, lat. almanachus)
1. publicaţie anuală care, pe lângă indicaţii astronomice şi meteorologice, cuprinde date diverse, texte literare şi artistice etc.
2. publicaţie periodică cu articole dintr-un anumit domeniu de activitate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Altazimut)
1. instrument astronomic pentru măsurarea azimutului constelaţiilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. astroclimat)
1. totalitatea factorilor care contribuie la stabilirea unui loc adecvat pentru observaţii astronomice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. astrophotogrammétrie)
1. ramură a fotogrammetriei cu aplicaţii în măsurările astronomice, pentru determinări pe cale stereoscopică.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. astrophotométrie)
1. (astronomie) știință a măsurării intensității luminoase a stelelor; fotometrie astronomică.