Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (atins + -ură)
1. acțiunea de a atinge și rezultatul ei; atingere.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acataleptique)
2. incapabil de a fi înțeles; de neînţeles.
3. (med.) care este atins de catalepsie.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. acromégale)
1. I. (med.) care este afectat sau se referă la acromegalie (afecțiune endocrină caracterizată prin hipertrofia capului și a extremităților).
2. II. persoană atinsă de acromegalie.
Parte de vorbire: adj., s. m. f.
Origine: (fr. albinos)
1. (om, animal) atins de albinism.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. altigraphe)
1. altimetru înregistrator, care indică altitudinea unui avion în zbor.
2. altimetru care înregistrează în timpul zborului înălțimile atinse de avion.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. amblyope)
1. I. (med.) care este atins de ambliopie.
2. (despre un animal) care, având ochii foarte mici sau reduși, nu vede sau vede foarte puțin.
3. II. (med.) persoană afectată de ambliopie.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. amnésique)
1. I. (med.) care se referă la amnezie; care este afectat de amnezie.
2. (med.) ictus ~ = sindrom neurologic care se caracterizează printr-o pierdere bruscă de memorie (această tulburare este reversibilă în câteva ore și este considerată benignă); amnezie globală tranzitorie.
3. II. persoană care a fost atinsă de amnezie.