Dictionar

Rezultate secundare (Cam,):

Camă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. came)

1. proeminenţă pe un ax servind spre a ridica, pentru o anumită fracţiune din perioada de mişcare a axului, o tijă.


Camaieu

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. camaïeu)

1. pictură în tonurile aceleiaşi culori; grisai.

2. gravură (pe lemn) în tonurile cele mai apropiate ale aceleiaşi culori.


Camarad, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. camarade, sp. camarada)

1. tovarăş de arme, de clasă, de studii.


Camaraderie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. camaraderie)

1. legătură prietenească; colegialitate.


Camarilă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., sp. camarilla)

1. clică de curteni care influenţează, din interes personal, hotărârile unui suveran.


Camarot

Parte de vorbire: I. s.m., II. s.n.
Origine: (sp. camarotero)

1. I. persoană care lucrează ca ospătar pe o navă de pasageri; chelner de navă.

2. II. dormitor pe o navă.


Abataj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattage, it. abbattaggio)

1. acțiunea de a extrage minereu într-o mină.

2. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zăcământ; operaţia însăşi.

3. ~ frontal = abataj al minereului făcut pe un front foarte lung în direcția filonului.

4. ciocan de ~ = instrument acționat cu aer comprimat, cu ajutorul căruia se desprinde cărbunele în straturile cu înclinație mare.

5. doborâre a arborilor în exploatările forestiere.

6. acțiunea de a ucide un animal; sacrificare a animalelor, la abator.

7. (marinărie) înclinare a unei nave spre a putea fi carenată; carenaj.


Acadian, -ă

Parte de vorbire: adj., s.n.
Origine: (fr. acadien)

1. s.n. a doua perioadă a cambrianului.

2. adj. care aparține acadianului, privitor la acadian.


Acetazolamidă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétazolamide)

1. medicament cu efecte diuretice, folosit în insuficienţa cardiacă, în ciroză etc.


Acetilsalicilic

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétylsalicylique)

1. acid ~ = pulbere albă, medicament febrifug şi analgezic, obţinută prin acetilarea acidului salicilic; aspirină.


Aclinic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aclinique)

1. în care înclinaţia câmpului magnetic este nulă.

2. (despre boli) fără manifestări clinice.


Acologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acologie)

1. cunoaştere a medicamentelor pentru tratarea diferitelor boli.