OK
X
coperta
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (it. copertare)
1.
a
pune
copertele
la
o
carte,
la
un
caiet
etc.
copertă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. coperta)
1.
înveliş
de
carte,
de
caiet
etc.,
învelitoare,
scoarţă.
decoperta
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (după it. discopertare)
1.
a
desface
acoperişul
unei
construcţii.
2.
a
dezveli
un
zăcământ
(la
suprafaţă),
îndepărtând
rocile
sterile.
3.
a
îndepărta
partea
superioară
a
solului,
în
vederea
executării
unor
lucrări
de
fundare
sau
nivelare.
decopertă
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (după it. discoperta)
1.
acțiunea
de
a
decoperta;
decopertare,
decopertat.
2.
desfacere
a
acoperișului
unei
construcții.
3.
dezvelire
a
unui
zăcământ
(care
se
exploatează
la
suprafață).
4.
(var.)
descopertă.
supracopertă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după it. sopracoperta)
1.
învelitoare
de
carte
pe
deasupra
copertei;
anvelopă
(2).
anvelopă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. enveloppe)
1.
înveliş
protector
din
cauciuc
al
unei
camere
de
aer,
al
unei
roţi
de
vehicul.
2.
înveliş
al
unei
mingi
(de
fotbal,
volei
etc.).
3.
supracopertă.
4.
mapă
în
care
se
păstrează
o
carte
în
timpul
cititului.
5.
plic.
6.
(arte)
atmosferă
care
învăluie
figurile
dintr-un
tablou.
decopertă
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (după it. discoperta)
1.
acțiunea
de
a
decoperta;
decopertare,
decopertat.
2.
desfacere
a
acoperișului
unei
construcții.
3.
dezvelire
a
unui
zăcământ
(care
se
exploatează
la
suprafață).
4.
(var.)
descopertă.
dosar
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. dossier)
1.
totalitatea
actelor
scrise
privitoare
la
o
afacere,
la
o
persoană
etc.;
copertă
de
carton
în
care
se
păstrează
aceste
acte.
filetă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. filet)
1.
unealtă
în
lucrările
de
legătorie
pentru
aplicarea
de
ornamente
aurite
pe
cotorul
şi
pe
coperta
cărţilor.
paperback
Parte de vorbire:
s.n. (anglicism)
Etimologie: (engl. paperback)
1.
carte
broșată
a
cărei
copertă
este
flexibilă
și
ale
cărei
pagini
sau
caiete
de
pagini
sunt
lipite
(majoritatea
cărților
vândute
în
prezent
sunt
în
acest
format);
ediție
de
masă.
şmuţtitlu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Schmutztitel)
1.
(poligr.)
copertă
falsă,
interioară;
pagină
de
gardă.