Dictionar

Rezultate secundare (Cunoscut):

Necunoscut

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT ignoratus; ignotus; incognitus

2. FR inconnu

3. EN unknown

4. DE unbekannt

5. RU неизвестный

6. HU ismeretlen


Recunoscut

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT recognitus

2. FR reconnu

3. EN recognized

4. DE anerkannt; wiedererkannt; geprüft

5. RU признaнный

6. HU felismert


Alonim

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. allonym)

1. s. n. nume cunoscut (al altei persoane) cu care cineva semnează o lucrare.

2. adj. (despre lucrări) semnat cu numele altuia.


Aminobenzoic

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aminobenzoïque)

1. (chimie) acid ~ = compus aromatic constituit dintr-un ciclu benzenic substituit cu o grupare carboxil și o grupare amină și, prin urmare, cu formula chimică C7H7NO2; există sub formă de trei izomeri, în funcție de poziția acestor grupări, cel mai frecvent fiind cunoscut sub numele de acid antranilic.


Analogie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. analogie, lat. analogia)

1. corespondenţă, asemănare între două sau mai multe situaţii, obiecte, fenomene, noţiuni etc.

2. metodă de studiu al unui sistem bazată pe analogia (1) dintre acesta şi un alt sistem cunoscut.

3. (biol.) asemănare relativă a două organe (de animale) analoage.

4. (jur.) metodă de soluţionare a unui caz neprevăzut de lege, dar asemănător.

5. asemănare parţială de formă, sau de conţinut a două elemente de limbă, care determină modificarea unuia dintre ele sub influenţa celuilalt.


Anecdotă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anecdote, gr. anekdota)

1. fapt puţin cunoscut din viaţa particulară a unei personalităţi.

2. scurtă povestire hazlie, spirituală, cu un sfârşit deosebit, neaşteptat.


Anonim, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anonyme, lat. anonymus)

1. adj., s. m. f. (cel) care nu-şi indică numele; fără nume.

2. adj. (despre un text, o operă) cu autor necunoscut.

3. societate = întreprindere capitalistă prin asocierea mai multor acţionari.

4. (fig.) neştiut, necunoscut; lipsit de personalitate, obscur.

5. s. f. scrisoare nesemnată.


Anonimitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Anonymität)

1. calitatea sau starea de a fi anonim; însușirea de a fi anonim; anonimat.

2. situația în care identitatea persoanei care acționează este necunoscută.