Dictionar

Curarizant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. curarisant)

1. (substanţă) cu efect paralizant, comparabil cu al curarei.


Curara

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. curare)

1. otravă vegetală cu acţiune paralizantă, folosită ca anestezic şi în numeroase curarizante de sinteză.