Dictionar

Rezultate secundare (Cuteza,):

Cutezant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (cuteza)

1. care cutează; cutezător.


Cutezare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. cuteza)

1. faptul de a cuteza; cutezanță, temeritate.


Cutezător, -oare

Parte de vorbire: adj. (adesea substantivat)
Origine: (cuteza + -ător)

1. (persoană) care cutează, care dovedește cutezanță sau are o atitudine sau o comportare curajoasă, îndrăzneață, hotărâtă.

2. (om) îndrăzneț, curajos, temerar.


Intrepid, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. intrépide, lat. intrepidus)

1. care nu tremură, care rămâne ferm în fața pericolului; cutezător, curajos, brav.

2. (prin ext.) care stăruie în ceva, care nu se lasă abătut de neplăceri, de obstacole; tenace.

3. (var.) (înv.) întrepid.

4. (antonime) fricos, laș, timorat.


Temerar, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. téméraire, lat. temerarius)

1. îndrăzneţ, cutezător (peste măsură), curajos.


Temeritate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. témérité, lat. temeritas)

1. îndrăzneală excesivă și nesăbuită, cutezanţă.

2. manifestare de om temerar; act de curaj.

3. (arte) efect, act riscant capabil șocheze, dea naștere la critici.


Tupeu

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. toupet)

1. îndrăzneală obraznică; cutezanţă, impertinenţă, neruşinare.

2. (teatru) şuviţă de păr de diferite culori, care se lipeşte la marginea părului, pe frunte, şi se piaptănă cu părul propriu.


Vulturesc, -ească

Parte de vorbire: adj.
Origine: (vultur + -esc)

1. care este caracteristic pentru vulturi; de vultur.

2. (prin ext.) ager, sprinten; puternic; îndrăzneț, cutezător.


îndrăzneală

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (îndrăzni + -eală)

1. atitudine sau purtare îndrăzneață; caracter îndrăzneț; curaj, cutezanță, îndrăznire.

2. faptă curajoasă sau îndrăzneață; insolență, nerușinare, obrăznicie.

3. (înv.) trecere pe lângă cineva.

4. (loc. adv.) cu ~ = cu curaj; cu obrăznicie; pe față, deschis.

5. (expr.) a(-și) lua ~a = a îndrăzni.