Dictionar

Rezultate principale (Debilita,):

Debilita

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. debiliter, lat. debilitare)

1. tr., refl. a face devină, a deveni debil.


Rezultate secundare (Debilita,):

Debilitant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. débilitant)

1. care provoacă debilitate.


Debilitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. débilité, lat. debilitas)

1. stare de slăbire a organismului.

2. ~ mintală = formă uşoară de oligofrenie constând în dezvoltarea tardivă şi incompletă a inteligenţei.


Astenologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. asthenology)

1. studiu ştiinţific al debilităţii.


-ATROFIE

Parte de vorbire: sufix
Origine: (grec. atrophia „privare de hrană”)

1. „lipsa vitalități, slăbire, debilitate, regresiune”.


Debilitant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. débilitant)

1. care provoacă debilitate.


Evira

Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. evirare)

1. a (se) castra.

2. (fig.) a (se) moleşi, a (se) debilita, a slăbi.


Idioţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. idiotie)

1. debilitate mintală congenitală maximă.

2. (fam.) neghiobie, prostie, tâmpenie.


Oligofrenie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. oligophrénie)

1. stare patologică a omului caracterizată prin dezvoltarea incompletă şi întârziată a facultăţilor psihice; debilitate mintală.