Dictionar

Rezultate secundare (Despăgubire,):

Asigurare

Parte de vorbire: s.
Origine: (asigura)

1. acţiunea de a (se) asigura.

2. convenţie de despăgubire pentru accidente în care nu este angajată responsabilitatea celui asigurat.


Compensaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. compensation, lat. compensatio)

1. compensare; ceea ce serveşte pentru a compensa; răsplată, despăgubire.


Confisca

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. confisquer, lat. confiscare)

1. a lua cuiva un bun fără vreo despăgubire, ca sancţiune administrativă sau penală.

2. a trece un bun inamic în patrimoniul statului care l-a sechestrat.


Constitui

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. constituer, lat. constituere)

1. tr., refl. a (se) forma, a (se) organiza, a (se) întemeia, a (se) înfiinţa.

2. a se ~ parte civilă = a formula pretenţii de despăgubire împotriva acuzatului.


Indemnitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. indemnité, lat. indemnitas)

1. ceea ce se alocă cuiva pentru a-l indemniza (despăgubi); indemnizație.

2. sumă de bani acordată cuiva ca despăgubire pentru un prejudiciu suferit.

3. sumă de bani acordată unui angajat pentru a compensa anumite cheltuieli.

4. remunerație pentru o muncă, o funcție temporară sau onorifică.


Indemnizabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. indemnisable)

1. care poate fi despăgubit, care are dreptul la despăgubire.