Rezultate principale (Disocia):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. dissocier, lat. dissociare)
1. tr., refl. (despre molecule) a (se) scinda reversibil în molecule mai simple sau în ioni; (despre combinaţii) a (se) descompune temporar.
2. tr. a despărţi, a separa (noţiuni, probleme etc.).
Rezultate secundare (Disocia):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dissociable)
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. dissociabilité)
1. însuşirea de a fi disociabil.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dissociation, lat. dissociatio)
1. disociere.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (disocia + -/t/iv)
1. care disociază, care descompune.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. centrosphère)
1. partea centrală a globului terestru, cu densitate foarte mare, din metale grele, complet disociate şi gazificate; barisferă, metalosferă.
2. (biol.) regiune cu aspect de stea din jurul centriolului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dissociable)
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. dissociabilité)
1. însuşirea de a fi disociabil.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (disocia + -/t/iv)
1. care disociază, care descompune.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. exosérose)
1. proces de reacţie cutanată în eczemă caracterizat prin introducerea de lichid care disociază mai întâi celulele epidermei, iar apoi formează vezicule.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. indissociable)