Dictionar

Impregnat

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT obductus; conspersus

2. FR impregné

3. EN overspread

4. DE getränkt; impregniert

5. RU покрытый; пропитaнный

6. HU átitatott


Impregnaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. imprégnation)

1. impregnare.

2. distribuţie neregulată în masa rocilor a unor substanţe minerale.


Asfaltic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. asphaltique)

1. legat de asfalt; care conţine asfalt, impregnat cu asfalt; asfaltos.


Azbotextolit

Parte de vorbire: s.
Origine: (azb/est/ + textolit)

1. material electroizolant obţinut prin presare din ţesături de azbest impregnate cu răşini fenolice.


Cerat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. ceratus, după fr. ciré)

1. impregnat, acoperit cu ceară.

2. tăbliţe ~e = tăbliţe de lemn acoperite cu ceară, pe care vechii romani îşi făceau însemnări, socoteli.


Clorofor

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chlorophore)

1. corpuscul impregnat cu clorofilă din citoplasma celulei vegetale.


Cloroleucite

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chloroleucites)

1. pl. corpuscule impregnate cu clorofilă, în protoplasma celulei vegetale.


Cromatoplasmă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. chromatoplasme)

1. structură periferică nediferenţiată a citoplasmei, impregnată cu pigmenţi; cromoplasmă.

2. reţeaua cromatinei nucleare.