Parte de vorbire: interj. Origine: (formație onomatopeică)
1. exclamație prin care se atrage cuiva atenția să tacă, să asculte etc.
2. (special.; reg.) cuvânt cu care se strigă oile.
3. (special.; Muntenia) cuvânt cu care se alungă pisicile.
4. (var.) pss, psââî, psâât.