Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (pardosi + -tură)
1. înveliș de scândură, piatră, cărămidă etc. care acoperă solul unei încăperi; pardoseală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carrelage)
1. dispunere a elementelor care învelesc o construcţie.
2. pardoseală, pavaj din piese aşezate în carouri.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dallage)
1. ansamblu de dale care alcătuiesc o pardoseală, un pavaj.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dalle)
1. placă de formă geometrică regulată, din piatră, marmură, beton etc., folosită la pardoseli, pavaje sau la căptuşirea zidurilor.
Parte de vorbire: s. f.
Origine: (fr. frise)
1. porțiune a antablamentului, între arhitravă și cornișă, decorată cu picturi, cărămizi smălțuite, mozaicuri sau basoreliefuri.
2. fâșie orizontală continuă, împodobită cu picturi sau sculpturi, la partea superioară a unui edificiu, deasupra tapetului unui perete, în jurul unui vas, sarcofag etc.
3. chenar care încadrează o pardoseală de parchet.
4. ramă masivă de lemn în care se prind tăbliile unei uși.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. linoléum)
1. ţesătură de iută impregnată cu un amestec din răzătură de plută sau de lemn, ulei şi diferiţi coloranţi, folosit în industrie ca izolant la acoperirea pardoselelor etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Luxfer)
1. placă de sticlă groasă şi rezistentă, care se montează în pardoseală sau în pereţi, pentru a permite trecerea luminii.