Dictionar

partener, -ă

Parte de vorbire:  s. m. f.  
Etimologie: (fr. partenaire)

1. fiecare dintre participanții la o competiție sportivă, la jocuri etc.
2. persoană cu care dansează cineva.
3. fiecare dintre persoanele angajate într-o tranzacție, într-o discuție etc.
4. executant, împreună cu altul, al unui număr de program (la teatru, la circ etc.).
 

partenerial, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după fr. partenarial)

1. referitor la partener, de partener.
 

parteneriat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. partenariat)

1. asociere a doi sau mai mulți parteneri (de afaceri).
 

adversar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. adversaire, lat. adversarius)

1. persoană care luptă împotriva cuiva sau a ceva; rival.
2. (sport) partener de întrecere.
 

amixie 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amixie)

1. reproducere a unui organism pe cale asexuată la speciile inferioare.
2. restricție impusă membrilor unei colectivități de a contracta căsătorii cu parteneri din aceeași castă, rasă, religie etc.
 

anal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anal)

1. referitor la anus.
2. care aparține anusului.
3. sex ~ = act sexual care constă în penetrarea anusului partenerului, în general cu penisul sau folosind un obiect care înlocuiește penisul, cum ar fi un vibrator.
 

bruderșaft

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (germ. Bruderschaft „fraternitate”)

1. ritual sau fel de a bea în care doi parteneri își duc paharele la gură încrucișându-și brațele, în semn de prietenie sau pentru a-și consolida prietenia; frăție de băutură.
 

cadril

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. quadrille, rus. kadrili)

1. dans vioi, de perechi, dintr-un șir de figuri în măsuri diferite, în care partenerii se schimbă între ei; melodia corespunzătoare.
2. dans popular rusesc, cu mișcare vioaie.
 

celibat

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. célibat, lat. caelibatus)

1. starea civilă a unei persoane care nu este încă căsătorită sau care nu se căsătorește.
2. faptul de a fi celibatar, de a nu fi căsătorit.
3. (prin ext.) viață fără partener, viață de continență conjugală.
4. (în unele profesii) clauză de ~ = rezilierea contractului în cazul în care salariatul se căsătorește.