Dictionar

complini

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (com/pleta/ + /îm/plini)

1. a completa, a întregi.
 

suplini

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după it. supplire)

1. a înlocui temporar pe cineva în funcție, a ține locul.
2. a adăuga ceea ce lipsește, a împlini, a completa.
 

achita

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. acquitter)

1. tr. (jur.) a declara pe cineva liber de răspundere penală, a scoate din culpă.
2. (fam.) a ucide.
3. tr., refl. a(-și) plăti o datorie.
4. a se ~ de ceva = a îndeplini (ceva).
 
 

aniversa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (aniversar)

1. a sărbători împlinirea unui număr de ani de la data când s-a petrecut un eveniment.
 

apostolat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. apostolat, lat. apostolatus)

1. propagare a unor idei, a unei învățături; îndeplinire cu abnegație a unei misiuni.
 

asinergie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. asynergie)

1. incapacitate patologică de a îndeplini simultan diferite mișcări elementare.