Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. régionalisme)
1. cuvânt, construcţie etc. specifice unei regiuni; provincialism.
2. doctrină politică şi socială care tinde să acorde o oarecare autonomie regiunilor, provinciilor unei ţări.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dialectalisme)
1. particularitate dialectală; dialectism (1); regionalism.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. provincialisme)
1. regionalism (2).
2. fel de a se purta şi de a gândi propriu unei anumite provincii.
3. atitudine, comportare de provincial.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. régionaliste)
1. I. legat de regionalism (tendinţă de descentralizare și de atribuire a unei anumite autonomii regiunilor).
2. care este în favoarea regionalismului.
3. care se străduiește să promoveze cultura, originalitatea, realizările specifice unei regiuni.
4. II. adept al regionalismului, al regionalizării.