Dictionar

Rupestru, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. rupestre)

1. (despre plante) care creşte pe stânci.

2. (despre desene, picturi etc.) executat pe pereţii peşterilor sau pe stânci.

3. (despre locuinţe, temple, morminte etc.) săpat în stâncă, amenajat în grote.


Rupicol, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. rupicole, cf. lat. rupes „stâncă” + colere „a locui”)

1. (despre păsări, plante) care trăieşte, creşte pe stânci sau bolovănişuri; rupestru.