OK
X
secerăciune
Parte de vorbire:
s.f. (înv.)
Etimologie: (secera + -ăciune)
1.
acțiunea
de
a
secera;
secerare,
seceriș,
secerătură.
2.
(la
sg.,
cu
sens
colectiv)
cereale
coapte
bune
de
secerat;
recoltă
de
cereale.
autocombină
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (auto- + combină)
1.
mașină
agricolă
autopropulsată
care
îndeplinește
simultan
mai
multe
operații,
precum
ar
fi
seceratul
și
treieratul;
combină
autopropulsată.
facolit
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (faco- + -lit)
1.
intruziune
de
roci
magmatice
în
zona
de
boltă
a
unui
anticlinal
sau
în
albiile
sinclinale.
2.
corp
de
roci
magmatice
intruzive,
în
formă
de
seceră;
harpolit.
falciform, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. falciforme)
1.
în
formă
de
seceră;
semilunar.
vindrover
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. vindrover)
1.
secerătoare
pentru
recoltarea
cerealelor
în
două
faze
(tăierea
plantelor
și
așezarea
lor
în
brazdă,
apoi
ridicarea
acestora
și
treieratul).
2.
mașină
agricolă
pentru
recoltarea
plantelor
furajere.
secerăciune
Parte de vorbire:
s.f. (înv.)
Etimologie: (secera + -ăciune)
1.
acțiunea
de
a
secera;
secerare,
seceriș,
secerătură.
2.
(la
sg.,
cu
sens
colectiv)
cereale
coapte
bune
de
secerat;
recoltă
de
cereale.
HARPO-
Parte de vorbire:
prefix
Etimologie: (gr. harpe „seceră, cârlig”)
1.
„cârlig,
seceră,
curbat”.