Rezultate secundare (Tânguire,):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. jérémiade)
1. plângere frecventă și importună; tânguire (fără sfârșit).
Parte de vorbire: s.f. (pop. și fam.)
Origine: (văicări + -eală)
1. faptul de a se văicări; zgomot făcut de cel care se văicărește; tânguire, lamentare, plânset.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. lamentum)
1. strigăte însoțite de plânsete, care exprimă durerea, amărăciunea sau suferința, mai ales morală; lamentare, lamentație.
2. (fig.) sunet tânguitor produs de instrumente muzicale; tânguire.
3. (desuet; concret.) reclamație.