OK
X
abominabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. abominable, lat. abominabilis)
1.
care
provoacă
oroare,
repulsie;
oribil;
dezgustător,
repugnant.
abject, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. abject, lat. abiectus)
1.
care
comite
fapte
reprobabile;
ticălos.
2.
care
inspiră
dezgust,
repulsie,
prin
josnicia,
degradarea
sa
morală;
demn
de
cel
mai
mare
dispreț;
abominabil.
3.
(antonime)
respectabil,
stimabil.
abominațiune
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. abomination, lat. abominatio)
1.
groază,
dezgust
pe
care
cineva
îl
simte
pentru
o
persoană
sau
un
lucru;
oroare.
2.
acțiune,
conduită
sau
aspect
abominabil;
mârșăvie,
nelegiuire,
ticăloșie.
3.
(rar)
cultul
idolilor,
păgânism.
atroce
Parte de vorbire:
adj. invar.
Etimologie: (fr., it. atroce, lat. atrox)
1.
de
o
cruzime
care
stârnește
groază
sau
dezaprobare;
sângeros,
cumplit,
fioros.
2.
foarte
greu
de
suportat
din
cauza
violenței
sale;
abominabil.
3.
care
este
foarte
greu
de
suportat;
insuportabil.