Dictionar

acidamină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acidamine)

1. corp chimic rezultat din transformarea treptată a albuminoidelor.
 

acidotrof, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (acido- + -trof)

1. (despre animale) care consumă hrană acidă.
 

aluminat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aluminate)

1. sare în care alumina joacă un rol de anhidridă acidă.
 

cisteină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cystéine)

1. aminoacid sulfurat, din hidroliza acidă a proteinelor, în procesele de oxidoreducere din celulă.
 

coroziune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. corrosion)

1. degradare chimică a metalelor sub acțiunea substanțelor de natură acidă sau bazică.
2. eroziune a suprafeței rocilor sub acțiunea chimică a soluțiilor apoase.
3. (fig.) distrugere progresivă.
 

dextroză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dextrose)

1. glucoză dextrogiră obținută prin hidroliza acidă a zahărului, amidonului, celulozei etc.
 

manilovism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după rus. manilovşcina)

1. atitudine pasivă, placidă față de realitate, care duce la o viață deșartă.