Rezultate secundare (Adăpost,):
Parte de vorbire: vb. intr. (învechit)
Origine: (adăpost)
1. a (se) pune într-un loc ferit; a se adăposti.
Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (adăposti + -[i]tură)
1. loc sau construcție menită să apere de intemperii sau de primejdii; adăpost.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acropole, gr. akropolis)
1. cetăţuie înăuntrul oraşelor antice greceşti, pe o înălţime şi adăpostind palate, temple.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. aquarium, it. acquario)
1. vas, bazin în care se ţin animale şi plante acvatice.
2. sală, clădire care îl adăposteşte.
3. instituţie ştiinţifică specializată în studiul animalelor acvatice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asila, lat. asylum)
1. instituţie cu caracter filantropic pentru copii, bătrâni, invalizi.
2. loc de refugiu inviolabil; adăpost.
3. drept de ~ = drept de inviolabilitate acordat de către un stat unei persoane străine persecutate în ţara sa din motive politice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bibliotèque, lat. bibliotheca)
1. colecţie de cărţi, manuscrise, publicaţii periodice etc., aranjate şi clasate într-o anumită ordine; instituţie, local care o adăposteşte.
2. mobilă, raft, dulap pentru păstrarea cărţilor.
3. nume dat unor colecţii de tipărituri, identice ca aspect, care tratează teme dintr-un domeniu oarecare.
4. colecţie de programe într-o unitate de informatică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bivouac)
1. cantonament de trupe (în corturi) în afara localităţilor.
2. adăpost pentru noapte făcut de alpinişti sau turişti.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Bunker)
1. siloz în care se înmagazinează cărbuni, minereuri etc.
2. compartiment în care se înmagazinează combustibilul, pe o navă.
3. pâlnie de alimentare cu cărbuni a locomotivelor.