Dictionar

Rezultate principale (Adjectiv ):

Adjectiv

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. adiectivum, fr. adjectif)

1. parte de vorbire (flexibilă) care determină un substantiv, denumind o însuşire.


Rezultate secundare (Adjectiv ):

Adjectiva

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. adjectiver)

1. tr., refl. a (se) transforma, prin conversiune, în adjectiv; a (se) adjectiviza.


Adjectival, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adjectival)

1. exprimat printr-un adjectiv.

2. articol ~ = articol care se aşază între un substantiv articulat precedat de prepoziţie.

3. (despre construcţii gramaticale) cu valoare de adjectiv.


Adjectiviza

Parte de vorbire: vb. tr., refl.
Origine: (fr. adjectiviser)

1. a (se) transforma în adjectiv, a (se) folosi ca adjectiv; a (se) adjectiva.


Adjectivizat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (adjectiviza)

1. transformat în adjectiv; adjectivat.


Adjectiva

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. adjectiver)

1. tr., refl. a (se) transforma, prin conversiune, în adjectiv; a (se) adjectiviza.


Adjectival, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adjectival)

1. exprimat printr-un adjectiv.

2. articol ~ = articol care se aşază între un substantiv articulat precedat de prepoziţie.

3. (despre construcţii gramaticale) cu valoare de adjectiv.


Adjectiviza

Parte de vorbire: vb. tr., refl.
Origine: (fr. adjectiviser)

1. a (se) transforma în adjectiv, a (se) folosi ca adjectiv; a (se) adjectiva.


Adnominal, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adnominal)

1. (despre un adjectiv etc.) care determină un nume.


Adverb

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adverbe, lat. adverbium)

1. parte de vorbire neflexibilă care determină un verb, un adjectiv sau alt adverb, arătând locul, modul, timpul etc.


Adverbializa

Parte de vorbire: vb. tr., refl.
Origine: (fr. adverbialiser)

1. (despre un substantiv, adjectiv, participiu) a (se) transforma, prin conversiune, în adverb.