Rezultate secundare (Administrator,):
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. administrateur, lat. administrator)
1. conducător al unui serviciu de administraţie; intendent.
2. ~ delegat = persoană împuternicită de consiliul de administraţie al unei societăţi să conducă societatea.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coadministrateur)
1. cel care administrează împreună cu alţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. subadministrator)
1. (în trecut) ajutor al unui administrator.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. cabanier)
1. persoană care asigură întreținerea și funcționarea unei cabane; administrator al unei cabane.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. cantinier)
1. persoană care are grijă de o cantină; administrator al unei cantine.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. castellanus, it. castellano, pol. kasztellan)
1. proprietar, stăpân al unui castel; locuitor sau administrator al unui castel.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. capitano, rus. kapitan)
1. grad de ofiţer inferior, între locotenent şi maior.
2. (mar.) ~ -locotenent = grad echivalent căpitanului din armata de uscat.
3. comandant al unei nave militare, comerciale sau de pasageri.
4. ~ de port = funcţionar care asigură activitatea unui port.
6. ~ de poştă = administrator al unei poşte.
7. (sport) jucător desemnat să reprezinte şi să conducă, în timpul unei competiţii, echipa din care face parte.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. curateur, lat. curator)
1. persoană care exercită atribuţiile stabilite printr-o curatelă.
2. cel care lichidează o firmă falimentară.
3. administrator al unei case memoriale.
4. (var.) (înv.) curatore, (pop.) coratăr.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. gestionnaire)
1. care ține de o gestiune, privitor la o gestiune, care asigură o gestiune.
2. care administrează un depozit.
3. s.m.f. persoană însărcinată cu o gestiune; administrator, gerant.