Dictionar

admonițiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. admonition, lat. admonitio)

1. cercetare făcută de judecător.
2. admonestare.
 

admonestare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. admonesta)

1. acțiunea de a admonesta și rezultatul ei; admonestație, admonițiune.
2. hârtie oficială care conține o mustrare.