Dictionar

Rezultate principale (Aduce):

Aduce

Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. adducere)

1. tr. (persoane sau lucruri) a lua ducând cu sine (undeva sau la cineva).

2. a apropia de corp sau de o parte a corpului.

3. a face capete o anumită direcție sau înclinație.

4. a face ajungă într-o anumită stare sau situație.

5. a face se producă; a provoca; a pricinui; a cauza.

6. a înfățișa spre examinare.

7. (expr.) a ~ (pe cineva) la sapă de lemn = a sărăci cu totul pe cineva.

8. (expr.) a ~ jertfă = a jertfi.

9. (expr.) a ~ la cunoștință = a înștiința.

10. (expr.) a ~ mulțumiri = a mulțumi.

11. (expr.) a ~ vorba (despre ceva sau despre cineva) = a pomeni (despre ceva sau despre cineva).

12. (expr.) a-și ~ aminte = a-și aminti.

13. intr. (precedat de prepoziția cu) a avea trăsături comune; a fi deopotrivă; a se potrivi; a semăna; a se asemăna.

14. (precedat de prepoziția a) a emana un miros specific (de obicei, neplăcut).


Rezultate secundare (Aduce):

Aducere

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (aduce)

1. acțiunea de a aduce.

2. luare cu sine a unui lucru și deplasarea acestuia până undeva, sau până la cineva.

3. apropiere a ceva de sine sau de o parte a corpului.

4. dare a unei anumite direcții unei părți a corpului; îndoire.

5. (înv.) (expr.) mandat de ~ = ordin scris prin care un inculpat este chemat în fața justiției.

6. (expr.) ~ spre îndeplinire = executare.

7. (expr.) ~-aminte = amintire, revenire în memorie.

8. (expr.) ~ la cunoștință = faptul de a face cunoscut ceva.


Readuce

Parte de vorbire: vb.
Origine: (re1- + aduce)

1. a aduce din nou la locul sau la starea de mai înainte.


Retraduce

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (după fr. retraduire)

1. a traduce din nou.

2. a traduce în altă limbă un text tradus anterior.

3. (prin ext.) a reformula în alt mod.


Supraduce

Parte de vorbire: vb. tr. (înv.)
Origine: (supra- + duce)

1. a duce în plus.


Traduce

Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. traducere, după fr. traduire)

1. tr. a transpune dintr-o limbă în alta; a tălmăci.

2. (spec.) a restabili un text telegrafic pe baza semnalelor recepționate.

3. (fig.) a exprima, a reda (prin artă).

4. a ~ în viață = a înfăptui, a pune în aplicare.

5. (tehn.) a transforma o mărime de o anumită natură într-o mărime de o altă natură.

6. (jur.) a cita în fața justiției, a da în judecată.

7. (fam.) a înșela (în dragoste).

8. tr., refl. a (se) manifesta, a (se) exprima (prin).


Acvifer, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aquifère)

1. (geol.) care poartă sau conţine apă (ex. teren ~).

2. (bot.) care aduce apă sau sevă (ex. celulă ~ă); (despre un țesut vegetal) care conține apă.


Albaspină

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. alba spina, it. albaspina)

1. arbust spinos din familia rozaceelor, cu frunze crestate, flori albe în bucheţele şi cu fructe comestibile; păducel.


Amendabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amendable)

1. (mai ales despre legi) care poate fi amendat, care se poate îndrepta, căruia i se pot aduce îmbunătățiri.


Anunţa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. annoncer, lat. annuntiare)

1. a aduce la cunoştinţă.

2. a vesti sosirea cuiva sau un eveniment.


Apocatastază

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apocatastase, gr. apokatastasis)

1. readucere la un stadiu anterior.

2. (la stoici şi unii mistici) reconstituire a unor situaţii iniţiale de provenienţă originară.


Aport 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apport)

1. contribuţie a unei persoane sau colectivităţi la o întreprindere, la o acţiune comună.

2. bunuri (i)mobile, bani, valori pe care un asociat le aduce într-o unitate economică.

3. capital cu care un acţionar contribuie la o societate pe acţiuni.