Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alchimie, lat. alchemia)
1. ştiinţă ocultă din evul mediu, care urmărea prefacerea metalelor în aur şi argint şi aflarea unui leac. („elixirul vieţii”)2. subtilitate, analiză subtilă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cubature)
1. aflare a laturii unui cub al cărui volum este egal cu volumul unui corp dat.
2. determinare prin calcul a volumului mărginit de una sau de mai multe suprafeţe.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. quadrature)
1. (mat.) problema construirii unui pătrat cu o arie dată.
2. calculul unei integrale definite necesar, uneori pentru aflarea ariei unui domeniu plan mărginit de o curbă închisă.
3. ~a cercului = problema (nesoluţionabilă) a construirii, cu rigla şi compasul, a unui pătrat cu aria egală cu a unui cerc dat; (fig.) problemă imposibil de rezolvat.
4. (astr.) poziţie aparentă în care doi aştri priviţi de pe Pământ au o diferenţă de longitudine de 90º.
5. (pl.) fazele primului şi ultimului pătrar al Lunii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. nécromancie, lat. necromantia)
1. practică obscurantistă constând în evocarea spiritelor morţilor pentru aflarea viitorului.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (cf. fr. dépistage)
1. acțiunea de a depista, de a descoperi pe cineva, ceva, după o cercetare meticuloasă și rezultatul ei; depistare.
2. aflare a urmei unui lucru ascuns, tăinuit, necunoscut.
3. (medicină) identificarea persoanelor cu o boală sau cu risc crescut de a avea o boală.
4. (medicină) mulțimea măsurilor profilactice menite să descopere anumite boli sau anumiți pacienți.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (depista)
1. acțiunea de a depista și rezultatul ei; depistaj, depistat.
2. aflare a urmei unui lucru ascuns, tăinuit, necunoscut; cercetare.