Dictionar

Rezultate secundare (Agresiv,):

Agresiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. agressif)

1. care săvârşeşte o agresiune; provocator; irascibil.

2. (despre substanţe) care atacă chimic corpurile.


Agresivitate

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT aggresivitas

2. FR agressivité

3. EN aggressiveness

4. DE Aggressivität

5. RU arресивность

6. HU agresszivitás, támadékonyság


Agresivitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agressivité, lat. aggressivitas)

1. însuşirea de a fi agresiv.

2. (psih.) comportament ostil, destructiv al unui individ.

3. însuşire a unor agenţi patogeni de a ataca plantele.

4. ostilitate a animalelor.

5. proprietate a apelor naturale de a ataca, prin acţiune chimică, construcţiile, de a produce degradarea solului.


Acidorezistenţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acido-résistance)

1. rezistenţă a unor materiale, corpuri etc. la acţiunea agresivă a acizilor.


Acrimonie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acrimonie)

1. caracter agresiv, caustic al cuiva, sarcasm.


Agresivitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agressivité, lat. aggressivitas)

1. însuşirea de a fi agresiv.

2. (psih.) comportament ostil, destructiv al unui individ.

3. însuşire a unor agenţi patogeni de a ataca plantele.

4. ostilitate a animalelor.

5. proprietate a apelor naturale de a ataca, prin acţiune chimică, construcţiile, de a produce degradarea solului.


Belicos, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. bellicosus, fr. belliqueux)

1. războinic, agresiv; ameninţător.


Contraagresivitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (contra1- + agresivitate)

1. reacţie faţă de agresivitate.


Expansionism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. expansionnisme)

1. politică agresivă de exercitare a influenţei politice şi economice asupra unor ţări străine în vederea acaparării prin forţă de noi teritorii, colonii, pieţe de desfacere.